Irosesti degeaba acel zambet. Stii ? E fals !
Nu te cred si cred ca nici tu nu te crezi.Suntem aici,stam fata in fata,in mijlocul unui parc pustiu. Auzim acelasi cantec,dar,dragule,eu nu te vreau cum nici tu nu ma vrei. Daca te-as face acum sa razi,banuiesc ca stii ca va fi ultimul meu strop de fericire daruit. Gandeste-te ca ar fi ultimul nostru cantec impreuna,si te asigur ca va fi unul bun. Mai bine salveaza ultimul cuvant zis si dispari !
Ah,devenise mai mult decat perfect si ireal acel moment. Dar tu l-ai stricat !
Asa cum ai stricat privirea inocenta a unei copile firave. M-ai facut sa urasc,si sa nu mai vreau pe nimeni in jurul meu. M-ai facut sa nu mai vreau sa rasara soarele pe cer si m-ai facut sa nu mai daruiesc ceva ce daruiam candva..
Pleaca ! Ai facut destul rau,nu crezi?
Te prefaci ca nu sti nimic,cand defapt sti totul. Ma minti si te minti singur in acelasi timp.
Uita-te la tine ! Nici tie nu iti vine sa crezi ce vorbesti,si mai ai si dorinta de a te crede.
Cand te gandesti ca puteam da mai mult de atat. As fi putut sa te fac sa ma iubesti si apoi sa te injunghi pe la spate asa cum faci tu acum cu mine. As putea sa iti descopar toate punctele sensibile si sa ma folosesc de ele pana imi cazi in genunchi si iti ceri iertare. As putea sa-ti fac atat de mult rau incat imi vei striga numele pentru ultima oara.
Tine minte ! Pentru ca te asigur ca nu ma vei uita. Nici pentru ce am fost nici pentru ce va fi sau ar fi fost..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu