duminică, 3 mai 2020

When memory becomes a treasure.

Şi totusi... dorul se poate transforma aşa într-un lucru frumos, nebănuit de frumos! Când, după mulţi ani, marea se linişteşte şi valurile se retrag o dată cu luna întoarsă din nou cu faţa către lume, căutându-şi un rost. Cum s-ar putea ca o inimă desenată în nisip să se mai găsească acolo cu o urmă la fel de proaspătă ca în primul moment de fericire? Şi totuşi se poate... La început simţi doar o retragere a valurilor, cu a căror monotonie, după ce nu au mai durut, te-ai obişnuit. E o atingere uşoară, ca o şoaptă care-ţi aminteşte ca ai iubit. Dar în scurt timp, urma din inimă izbucneşte de pasiune închisă acolo, neexprimată, ca şi cum ar cuprinde toate razele soarelui, şi creşte, creşte până nu mai vezi din nou decât lumină.
Şi în sufletul tău îl ţii iarăşi de mână. Doar că acum nu mai este nici un pic de durere, nici un pic de neîndemânare din sentimente refuzate şi nici un pic de aşteptări de la el. Nu mai este decât bucurie, bucurie că el există în lume, oriunde şi cu oricine ar fi.
Începi să îi vezi din nou chipul, alcătuit din toate amintirile frumoase pe care ţi le-a dăruit, chiar fără să ştie, din toate acele lucruri mici şi de la distanţă care însă ţi-au însemnat anii de tinereţe pentru totdeauna.
Şi apoi... vor trece câteva luni în care eşti doar cu el în inimă şi nimic altceva sau altcineva nu mai contează. Începi să te schimbi, să devii aşa cum crezi că i-ar plăcea, pentru că visezi la şansa de a-l reîntâlni cândva şi a-l face fericit, în orice fel, din orice rol disponibil în viaţa lui.
Dar treptat chipul lui începe să se şteargă din imaginaţie...
Îţi spui că e ceva trecător şi continui să priveşti înainte.
Descoperi la un moment dat că lumina reflectată asupra lui era de fapt din sufletul tău, care acum, ca un soare, caută să lumineze prin tot ceea ce faci, prin toate acele căi de exprimare pe care le-ai pregătit cu gândul la el.
Şi apoi vine o vreme când eşti gata să îl vezi în lumea exterioară, aşa cum îl vedeai cu imaginaţia, dincolo de lucruri, doar că nu mai este el, ci întreaga lume, unde ai libertatea de a iubi din nou – cu toată fiinţa de data aceasta.
Ştii că eşti, în sfârşit, acasă.

Destinele pot fi atât de diferite... Şi totuşi... cred că toţi ne-am născut pentru iubire.

luni, 4 februarie 2019

You will fall in love with me, then just months later, you will fall out. I will pretend the entire time that I don’t know it’s coming.




We automatically asume forever.”

Inceputurile intotdeauna au fost frumoase, pline de raze de soare, entuziasm, fluturasi in stomac si zambete.
Cand corpul nu mai raspunde si tremuram la vederea persoanei de care ne-am indragostit “orbeste”.
Credem ca ei sunt totul pentru noi si fac ca orice alta persoana din trecut sa devina banala si nesimnificativa.
Ne fac sa credem ca au meritat toti anii si toti oamenii care au plecat la timpul lor din viata noastra; ca asteptarea a luat sfarsit si ne permitem sa visam.
Simtim o liniste sufleteasca nepamanteana cand ii imbratisam si tanjim dupa atingerile lor.
Cand luna isi face simtita prezenta printre draperii si lumea tace, cand langa tine sta persoana draga si simti in somn cum se joaca in parul tau si din cand in cand, te mai saruta usor pe pielea pe care ti-ai dori toata viata sa fie atinsa doar de ei. Atunci te simti cu adevarat un om care are totul.

Since meeting you, I actually began wishing for… more time. I want more time with you.”

Ore in sir de vorbit, parca subiectele nu se mai epuizeaza si ele continua prin mesaje atunci cand timpul nu ne mai permite sa o facem vocal.
Ne trimitem poze, impresii, povesti.
Radem incontinuu si ne simtim in al 9-lea cer si credem ca totul este, in sfarsit, ce “trebuie”.
Apoi urmeaza zile in care ne vedem, zilele devin ore si orele devin secunde. Vrem sa oprim timpul in loc doar ca sa stam cat mai mult cu persoana de care ne-am indragostit iremediabil.
Nu mai vedem pe nimeni altcineva in afara de ei si vrem ca asta sa dureze la nesfarsit.
Gasim orice lucru in comun si ne intrebam cum de nu ne-am intalnit inainte.
Cum de simtim ca ne stim de-o viata si cum de sentimentul de deja vu e din ce in ce mai intens si parca noi am mai fost acolo… Intr-o alta viata, alta lume, dar tot impreuna.

We never realize how frozen we are until someone starts to melt our ice.” - Bridgett Devoue

Cu fiecare pas pe care ei il fac. Cu fiecare cuvant si atingere iti lasi cate putin din caramizile zidului din jurul tau.
Te dezbraci de sentimente, ganduri, fantezii, frici si frustrari.
Ramai goala si vulnerabila in fata lor si speri doar ca nu vor arunca un ochi in suflet si apoi or sa plece.
Sufletul era obosit si pierdut pana la intalnirea lor.
Risti totul pentru ei.

Understand that even an ‘understanding heart’ grows tired of being understanding and never understood.”

Apoi vine un timp cand ii intelegi pe deplin.
Le intelegi viata, trecutul, prezentul si viitorul.
Le intelegi reactiile, trairile si fricile.
Le intelegi fiecare demon si ii faci sa devina ai tai.
Ii iei de mana si incerci sa refaci puzzle-ul sufletului lor.
Dar sufletul tau oboseste din nou, tu refaci toate sufletele, dar pe al tau cine? Pe al tau cand? Cum?

At least break me nicely so that I could be a mosaic to another person’s heart...”

Usor zilele senine si emotiile amortesc.
Zilele devin banale, astepti sa treaca mai repede, sa vina noaptea, sa adormi si sa mai vezi inca un rasarit.
S-au dus micile placeri, micile atingeri in somn si tanjesti dupa un sarut in miez de noapte cand tot ce ti-a mai ramas e o perna rece.
Toate subiectele de discutie pline de entuziasm si cunoastere s-au epuizat si taci.
Nu te mai face sa tresari nicio voce, nicio privire, nicio atingere. Simti ca nu ai fost indeajuns pentru ei si incepi sa te invinuiesti.
Devii acelasi suflet obosit care ai fost pana la ei, dar cu numele lor bine intimparit in inima.
Incepi sa reconstruiesti zidul caramida cu caramida si speri ca data viitoare sa nu mai fie daramat.
Incepi sa gasesti bucurie in lucrurile mici si sa speri.
Sa speri ca, oarecum candva, acel cineva va fi cu adevarat doar pentru tine.

You come home, make some tea, sit down in your armchair and all around there’s silence. Everyone decides for themselves whether that’s loneliness or freedom.”



joi, 27 septembrie 2018

Hell is not a place, it’s a state of mind and body.

Este intr-un punct in care nu mai stie cine este. 
Si-a antrenat inima si buzele sa taca si sa ascunda sentimentele si emotiile.
Si-a omorat toate amintirile ca sa poata sa traiasca. 
Castelul ei pare perfect de afara, dar daca intri gasesti numai ruine. 
Isi aduna fiecare bucatica de pe jos in speranta ca intr-o zi va fi din nou intreaga; va fi din nou ea.
Totul a devenit o rutina.
Fiecare dimineata incepe la fel. Se trezeste, cauta telefonul, da drumul la muzica, isi face dus, se macheaza, se imbraca si pleaca. 
Se bucura ca a mai trecut o zi si ca a avut sansa la o noua dimineata in care ar putea schimba ceva, in care ar putea sa isi linisteasca demonii. 
Isi aminteste cand dansa in dus si canta, isi aminteste de noptile lungi de stat in cada cu un pahar de vin si lumanari aprinse, doar ea, apa calda care ii mangaia pielea si muzica ce o facea sa simta o liniste incredibila pentru cateva minute. Acum? Acum totul e in fuga, e in continua alergare, ca si cum nu ar mai exista minutul urmator. 
Fardurile nu isi mai aveau rostul. Fericirea se citea pe chipul ei. Fericirea o facea cea mai frumoasa femeie de pe pamant. Fardurile o ajuta acum sa ascunda noptile pierdute si nedormite si sa isi traseze un zambet care pacaleste multi ochi. 
Isi aminteste cum mergea pe strazi, cu castile in urechi si aproape ca dansa si zambea fiecarei persoane care ii aparea in cale.
Totul era mai simplu.
Cred ca doar ideea ca suntem iubiti ne face sa fim frumosi. 
Dar ce se intampla cu noi cand nu mai simtim iubire? 
Incepem sa ne pierdem stralucirea din privire. Incepem sa uitam sa zambim. Incepem sa uitam cum e sa ne iubim pe noi. Incepem sa uitam de noptile in cada cu lumanari si muzica pe fundal. Incepem sa uitam de zilele insorite. Incepem sa ne uitam pe noi...
De ce fericirea noastra trebuie sa depinda de cineva? 
De ce ne este atat de frica de singuratate? 
De ce singuratatea este cea mai buna prietena a ei? 
S-a obisnuit. La inceput doare, apoi devine obisnuinta, iar in final devine rutina. 
Se trezeste. Isi traseaza zambetul pe fata. Isi pune haina pe ea si pleaca.

A mai trecut o zi. 

luni, 17 septembrie 2018

All your losses

Uite cum vantul ii zboara prin suvite, copila, e toamna, iar tu ai ramas fara vise. 
Si totusi ce este dorul? 
Dorul este acel urlet silentios al sufletului. Cand te simti gol pe interior. 
Dorul e acea durere in piept atunci cand nu mai ai lacrimi sa versi pentru oamenii care au disparut din neant din lumea ta. 
Dorul e acel mic lucru care te macina atunci cand esti ocupat si care te darama cand esti doar tu cu tine. 
Dorul este acel sentiment de absenta a unui alt suflet atunci cand te pui in pat si privesti cum luna si-a facut simtita prezenta printre draperiile tale.
Dorul e acea simtire cand privesti cum toamna si-a facut simtita prezenta, cum natura moare in jurul tau, cum soarele apune in cele mai sfasietoare culori, cum vantul adie din ce in mai rece.
Dorul e atunci cand tanjesti dupa auzul vocii unei persoane. 
Dorul e atunci cand iti amintesti detaliu cu detaliu chipul si zambetul acelei persoane.
Dorul e atunci cand inima iti sta in loc cand cineva ii rosteste numele. 
Dorul e atunci cand tot ce se intampla bun si frumos in lumea ta, nu mai ai cum sa ii mai spui. 
Dorul e atunci cand dupa ce ai parcurs atatea suisuri si coborasuri, nu esti asteptat la final. 
Dorul e atunci cand iti bei cafeaua singur dimineata, intr-o zi mohorata de toamna. 

Si totusi... ce am fi noi daca nu am duce dorul?
Sa iubesti, sa simti, sa fii indragostit, sa zambesti, sa fii fericit te fac sa te simti in al noualea cer, dar sa simti cu adevarat dorul cuiva este cel mai intens si trist sentiment. 
Si din pacate, ne-am nascut sa invatam sa iubim, sa suferim, sa renastem din nou si sa speram ca durerea va sta departe de noi a doua oara.

miercuri, 16 august 2017

When memory becomes a treasure.

I want you to remember me curled up, listening to the sound of your heartbeat and tracing maps across your skin. Remember me laughing at your jokes, even the stupid ones. Remember me in hysterics for absolutely no reason and in tears because one time you made me so sad neither of us thought I’d recover. Remember me brave; remember me scared and gentle and delicate and breakable - only for you though, only for you.
Remember me happy, and all the ridiculous ways I tried to get your attention. Remember all the firsts and how they were so delightful we went back for seconds and thirds and fourths. If it’s any consolation I allowed myself to have them too. 
If it comes to it I don’t want you to remember the ending. 
Remember the beginning. Remember the first time you knew.

marți, 25 iulie 2017

A letter to someone.

"Hello, how are you?''- I hate this kind of beginnings so I am not gonna tell you these useless words. We both know that time passed, but surprisingly it was just numbers passing away. All my feelings are still the same. Nothing has changed. I still think that we just met each other at a very strange time of our lives and neither you nor me were ready for something that important.
I have no idea about your ''now'', but I am a person who knows everything about your past. I still remember all those scars on your body and  remembering some of them still frightens me. I still remember your voice and I am craving so bad for hearing it again. I still remember the color of your eyes and I will be honest to say, that I have never seen anyone with the same color of eyes. I was trying  so hard not to write, but the silence and patience are the worst killers, I guess. I am writing this letter, but I am not sure you will read this, anyway I hope you will. I hope you remember about that feeling you had when you first saw me on our first date. I hope you remember all those words you used to tell me. 
We were best friends. We were soulmates and a bit of lovers, you know...
What about now? Can we just try, so that after ten years the question ''What if''  and feeling of regrets won't be stuck in our heads?

I want you to remember me curled up, listening to the sound of your heartbeat and tracing maps across your skin. Remember me laughing at your jokes, even the stupid ones. Remember me in hysterics for absolutely no reason and in tears because one time you made me so sad neither of us thought I’d recover. Remember me brave, that time you held my hand and I thought I was going to die; remember me scared and gentle and delicate and breakable - only for you though, only for you.
Remember me happy, and all the ridiculous ways I tried to get your attention. Remember all the firsts and how they were so delightful we went back for seconds and thirds and fourths. If it’s any consolation I allowed myself to have them too. 
If it comes to it I don’t want you to remember the ending. 
Remember the beginning. Remember the first time you knew.


''I love you''- I hate this kind of endings, so I am not gonna tell you these words either, but I guess everything is already clear.

marți, 12 ianuarie 2016

Today I am a woman and I owe you this..

We should all have one person who knows how to bless us despite the evidence, grandmother was that person to me, that's why today I am a woman and I owe her this...
Încă puţin şi se face o lună de când nu te mai am, o lună plină de regrete că nu am putut să îţi alung durerea.
O lună de regrete că nu am venit să te vad mai des.
O lună de regrete că nu am fost acolo când ai avut nevoie de mine.
Eram lumina ochilor tăi, acum am ramas doar eu, purtând albastrul nebun...
Îmi e dor de tine şi nu mă pot obişnui cu ideea că nu mai eşti, nu pot să accept că ai plecat.
M-ai invăţat cum să zâmbesc şi cum să iubesc.
M-ai invăţat să fiu femeie şi să fiu frumoasă.
M-ai invăţat să ofer dragoste tuturor şi respect.
M-ai invăţat să fiu om.
Mi-ai şters lacrimile, mi-ai aruncat zâmbete şi mi-ai dăruit îmbrăţişări când aveam cea mai mare nevoie.
Mi-ai oferit tot ce ai avut mai bun din puţinul tău.
Mi-ai oferit 20 de ani de bucurie în suflet.
M-ai iubit necondiţionat, m-ai ocrotit de rele şi mi-ai dus dorul când eu nu veneam la tine.
Mi-ai simţit lipsa şi ai întrebat de mine de fiecare dată... Mă aşteptai mereu. Aşteptai să îmi auzi vocea, să îmi simţi prezenţa... Aşteptai să fiu acolo în zilele frumoase.
Dar n-am fost! N-am fost mai deloc. Eram orbită de muncă, ieşiri şi alte drame. Eram ocupată mereu şi niciodată acolo pentru tine.
Când am putut să vin, a fost prea târziu.
Şi e prea târziu pentru regrete şi scuze, e prea târziu să îmi dau seama că nu am fost acolo.
E prea târziu să îţi spun cât de mult te iubeam şi cât de mult însemnai pentru mine.
Eram lumina ochilor tăi şi-am rămas doar eu purtând mai departe albastrul cerului...

duminică, 6 decembrie 2015

Am sa te iubesc pana la sfarsitul lumii,si inca o data!

În aprilie 2014 primeam două veşti de la mama: una bună şi una proastă!
Cea proastă...cu o zi în urmă spărsesem castronul mamei preferat şi a aflat.
Iar cea bună...well...erai tu ,o chestie micuţă de câţiva centimetri care creştea pe zi ce trece în pântecele ei.
Am lăsat la o parte vestea proastă, eram în culmea fericirii, urma să am lângă mine un suflet mic.
Pe 6 decembrie 2014 plecam în oraş, maică-ta mă tot stresa cu numele tău, ce nume să îţi punem, am rugat-o să mă lase în pace... Că doar nu o să apari în câteva ore...
Şi de aici o să-ţi placă ce mi-ai făcut!
Am plecat liniştită în oraş, mă bucuram de prieteni şi de muzică... La ora 1 vedeam mesaj de la mama...
"Ai un frăţior de 2,900kg."
Mi-ai făcut-o! M-ai făcut să plâng de bucurie, m-ai făcut să ţip în gura mare că am un frăţior! M-ai făcut cea mai fericită soră mai mare de pe pământ!
Emoţii, stres, bucurie, toate astea în sufletul meu, urma să te văd...
Am plecat spre spital într-un suflet, mi-am luat amendă pe ratb, am traversat neregulamentar, numai să ajung să te văd mai repede...
Am intrat în spital, inima îmi bătea din ce în ce mai tare, nu ştiam cum să mai reacţionez.
Într-un final am ajuns în salon, mama te ţinea la piept, dormeai ca un puişor, aveai un zâmbet pe buze, probabil ştiai că a venit nebuna de soră-ta.
Nu am putut să te iau în braţe, îmi era frică să nu îţi frâng oscioarele, erai prea firav, micuţ, ca un cartofior.
Ps: din cartof şi castravecior nu te-am scos primele 5 luni!
Până la urmă ne-am decis. Ţi-am pus numele Darius (nu îmi place, nu l-am vrut) Cristian (ăsta mi-a plăcut, ţi se potrivea cumva).
Te-am privit zi de zi, te-am privit cum creşteai, te-am privit şi ascultat în fiecare clipă.
M-am îndrăgostit de zâmbetul şi bucuria pe care mi-o ofereai ori de câte ori intram în cameră şi mă vedeai.
M-am îndrăgostit de sufletul tău inocent, care nu ştie decât să iubească şi să zâmbească.
Eşti sufletul meu frumos şi nu te-aş da nimanui!
A trecut un an de atunci, şi încă zâmbesc când mă gândesc că Moş Nicolae mi-a adus un dar pe viaţă, mi-a adus un frate doar pentru mine!
Tu ai fost cadoul meu!
Îmi pare rău că nu ţi-am urmărit primii paşi, am auzit că i-ai făcut acum 3 zile, cred că ţi-a fost tare greu în condiţiile în care îţi place prea tare să fii ţinut în braţe şi să mergi în 4 lăbuţe. Tot nu am apucat să te fac ursuleţul meu..
Ştiu că mai durează câţiva ani până vei citi ce am scris, dar o să am grijă să îţi arăt.
O să am grijă de tine şi de sufletul tău! O să am grijă să bat pe oricine te supără!
O să fiu sora pe care o meriţi!
O să am grijă să te iubesc până în ultima mea clipă de viaţă! Şi apoi, te voi iubi până la sfârşitul lumii şi încă o dată!
Cu drag, super soră-ta!

joi, 12 martie 2015

Gânduri,fantezii și încă ceva..

Câte momente ți-au tăiat respirația până acum?
De câte ori ai simțit cum euforia îți învăluie tot corpul?
De prea puține ori,a trecut prea mult timp de atunci,au fost zile în care te simțeai într-o agonie continuă și nu reușeai să scapi.
Acum îți bei cafeaua pe un balcon ponosit,privești în jurul tău și încerci să realizezi unde greșești,când nu spui ce trebuie și ce îți lipsește cu adevărat..
Te mai întrebi cine îți lipsește cu adevărat și dacă tot ce se întâmplă a fost doar așa.. să fie,să te încerce,să o simți ca o febră ce nu încetează.
Dormi într-un pat rece și gol,un pat care a văzut cum ai păcătuit în zilele bune,un pat care ți-a alinat tristețea,care ți-a alungat oboseala și te-a făcut să visezi la ceea ce ți-e drag. Un pat care te face să te întrebi în miez de noapte în timp ce privești cum Luna își face simțită prezența printre draperiile tale,unde ești,ce vrei să faci,ce îți dorești de fapt?
Dar cu toate astea ești singur pe drumul ales.
Îți doreai să te trezești și să vezi cum alături de tine doarme bărbatul vieții tale. Oare când va veni acel moment? Oare o să simți durere,tristețe și frustrare până la el? Sau totul va fi brusc și frumos și te vei întreba ce naiba a fost în capul tău și de ce nu l-ai așteptat liniștită într-o cameră goală?
Oare îți va umple golul din inimă? Oare va spune că te-a căutat în tot acest timp?
Oare?
Îți pui prea multe întrebări. Cu sau fără răspuns ..
Greșeala ta e că îți pui întrebări la care știi deja răspunsul,dar totuși speri să se schimbe la un moment dat. Probabil va veni acea zi.
Toate lucrurile pe care le-ai pierdut sau pe care le-ai lăsat să se piardă intenționat,te-au întărit,ți-au oferit o altă perspectivă,ai privit totul diferit..
Amintește-ți de nopțile de vară când stăteai întins pe iarbă și priveai stelele. O banalitate,doar niște mici beculețe ce te veghează fără oprire până la răsărit. Dar acela este momentul când uiți de tot ce este la orizont cu tine și zbori printre stele.
Ce fantezie frumoasă!
Trebuie să înveți să lași lucrurile care nu merg să se piardă în abis,să stai față în față cu tine și să decizi ce vrei cu adevărat să simți.
Până atunci îți îneci gândurile într-o sticlă de vin, în cafelele interminabile și îți vei fuma sufletul,pentru că țigările nu mai au niciun gust,nu îți mai provoacă nicio plăcere..

sâmbătă, 4 octombrie 2014

An eternity.

Daca ai fi avut sansa sa traiesti o eternitate?
O eternitate de dragoste, o eternitate de fericire, sansa de a vedea cum toate lucrurile din jurul tau se schimba?
O eternitate de dor. Cand toti cei dragi tie dispar si intr-un final ramai singur. Tu si nemurirea ta.
O eternitate in care vei simti in inima un gol, un abis pustiu, un dor nebunesc de a-ti revedea macar o data persoana mult adorata.
Zile care trec pe langa tine, care nu mai inseamna nimic atata timp cat nu ai cu cine sa imparti fericirea. Cauti mereu in alti oameni persoana iubita, in speranta ca intr-o alta viata de-a ei tu o reintalnesti, sub alt chip, sub alta forma, dar sa fie ea. Tot ce aveai mai de pret.
Cat de trist ar fi sa fii un om care va trai vesnic? Sa nu se poata atasa de nimeni si nimic din teama ca le va pierde la un moment dat?
Si e amuzant. E amuzant ca nu exista eternitate, nu exista iubire pura si vesnica, dar exista dor, un dor nebun. Lipsa unei persoane din viata ta este o dovada de iubire, dar oare de ce nu dovedim atunci cand le avem?
Eternitatea e fictiva, dar dorul de sufletul iubit, dorul de zambetul adorat, dorul de persoana care era candva langa tine, il simti, este real. Este un sentiment de care speri sa scapi intr-o zi, si nu de iubire, dar de faptul ca simti cum mori putin cate putin cand nu vezi ca e langa tine.
Cand realizezi ca nu ai invatat cum este fara ea nici dupa un an si jumatate.
Eternitatea? Clar nu exista, dar iti pot arata ce inseamna inca o zi de dor nebun.

vineri, 25 aprilie 2014

What remains.

Dansează în ploaie ca și cum ar simți pentru prima oară picăturile de apă ce cad pe trupul ei gol și alb ca fulgii ce vestesc o nouă iarnă. 
Te vede lângă ea, te simte lângă ea, dar totuși nu ești acolo.
Se bucură de inocența valurilor mării ce se lovesc cu durere de stânci.
Iluzia perfectă că ești acolo o face să zâmbească și să se arunce în apa care acum pare mai calmă deși cerul plânge deasupra ei.
Iși găsește liniștea în largul mării, în apa tulbure și infinită, într-un tărâm nedescoperit. Într-un mister neelucidat.
Și-ar dori să nu revină pe țărm unde oamenii se rănesc unii pe alții, unde nu știu să ierte sau să iubească, locul unde știe că dulcele ei păcat ar dispărea într-o clipă.
Își închide ochii, se lasă dusă de val și ajunge în visul perfect, din nou, alături de tine.
De data asta a revenit pe țărmul nedorit, dar e fericită, dansezi alături de ea în ploaie. Picăturile vă sărută pielea într-un apus tulburător de soare.
Privește culoarea nebună a ochilor tăi, totul devine mai clar.
Tu nu ești acolo, ea nu e pe plajă dansând și simțind libertatea deplină, dar totuși plouă.. Se uită la ceas, te vede și pleacă.



miercuri, 2 aprilie 2014

Always in my heart and mind.


A mai trecut o lună de când te-am pierdut, încă aştept să apari şi să zici că a fost o glumă proastă.
Un an. Un an de durere, tristeţe, dor infinit şi aşteptare. Un an de când aştept să te pot suna să îţi spun tot ce am de zis.. 
Un an de când aştept să fii aici, să îmi dai sfaturi, să îmi spui ce să fac când totul pare că merge prost în preajma mea. 
Un an de când trebuie să mă mulţumesc cu nişte vise.
Un an de când aştept să te aud din nou.. 
Un an de când sunt nevoită să mă obişnuiesc cu absenţa ta.
Un an de când sunt singură în staţie.
Un an de când te caut printre toţi oamenii, în speranţa că te găsesc.
Un an de când încerc să îmi amintesc de tine aşa cum erai.
Un an de când nu ţi-am mai văzut zâmbetul.
Un an de când nu te-am mai auzit râzând.
Un an de când îţi aduc flori şi aştept să-mi răspunzi.. 
Un an de când am primit vestea care urma să îmi schimbe viaţa radical.
Un an de când tot ce mi-a rămas este să fiu puternică.
Un an de când mă lupt cu sentimentele.
Să te strâng în braţe e tot ce îmi doresc. Să-mi spui că va fi bine, că eşti lângă mine. Un an .. 

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Coffee and cigarettes.

Femeile când pleacă prima oară vor vrea să se întoarcă pentru a doua oară pentru a-ți mai da o șansă să îți îndrepți greșelile, când le refuzi să știi clar că au plecat definitiv.
Țigări,cafele,hârtii aruncate pe jos.
Miros de alcool în toată camera, aer trist ,singuratic, muribund.
Privește în gol, fix spre ușa pe care tu ai ales să ieși, fumează o țigară, derulează fiecare cuvânt și gest făcut de tine în ziua aia, știe că nu mai vrei să te întorci,dar ea încă speră că te va avea din nou.
E scârbită de vremea de afarã, se uită pe geam și o apucă nervii, nu pentru că a nins, ci pentru că nu iși mai poate face plimbările în toiul nopții din cauza viscolului.
Deși este deja amiază încă stă în pijamale,presimte că va fi o zi leneșă, o zi de stat pur și simplu în pat și privit pe pereți.
Încearcă să își oprească gândurile, să înceteze să i se mai deruleze fiecare cuvânt, vrea să le uite, să le șteargă cu buretele. Dar cum ar putea? Când tot ce vede îi aduce aminte de tine? 
Deschide geamul și lasă viscolul să intre, pentru prima oară în ultimele zile nu se mai simțea așa singură și tristă, frigul îi amorțea sentimentele.
Iși mai face o cafea, își toarnă vodcă în ea, s-a săturat să bea alcool sec, își mai aprinde o țigară, parcă nici plămânii nu mai sunt la locul lor.
Inima îi bate din ce în ce mai tare, ai intrat pe ușă din nou, dar doar ca să o rănești și să o vezi cum suferă.

sâmbătă, 21 decembrie 2013

Un infinit de dor.



Ştiu cã oricine ar auzi ce urmează să spun mi-ar spune că nu știu sã las lucrurile urâte în spate și cã ar trebui sã țin decât amintirile frumoase sã îmi umple inima..
Dar nu pot sã accept nici acum, și niciodatã cã tu nu mai ești. Încã ma întreb: de ce s-a întâmplat asta? Încã aștept sã te vãd pe stradã, sã te vãd acasã alãturi de cei patru oameni minunați pe care i-ai lãsat cu un gol în suflet, sã te vãd alãturi de prieteni..
Mi-e dor de tine, și chiar dacã am învãțat sã îmi țin în frâu sentimentele și tristețea, îți simt lipsa zilnic, și nu mã mai mulțumesc niște poze, te vreau înapoi. Mi-e dor de râsul tãu isteric, de nebunia ta, de optimismul tãu..
Te caut printre toți, te caut în orice om pe care îl întâlnesc în speranța cã ești acolo,privesc locurile,bãncile, orice colțișor unde am stat cu tine și am creat o amintire,dar inevitabil mã amãgesc.
Încã sper cã te voi revedea și tot ce iți cer e sã nu mã dezamãgești.
Îți mulțumesc cã mi-ai lasãt niște oameni superbi,minunați și iubitori alãturi de mine, dar nu iți vor umple golul lãsat de când ai plecat.
Mã voi bucura de fiecare amintire ! Și de fiecare vorbã spusã de tine !

marți, 27 august 2013

Infinit de dor.

Nu-mi vine sa cred ca am ajuns sa scriu asa ceva atat de tanara. Speram sa nu simt prea curand tristetea asta coplesitoare cand pierd pe cineva.
Sperante, amintiri, zambete, promisiuni neindeplinite imi trec prin minte zi de zi,si regret totul ! Regret ca mereu am lasat amandoua "pe maine".. Mereu am spus ca este timp pentru toate si ca nu e mare drama daca nu apucam sa ne vedem cu saptamanile din cauza liceului astuia nenorocit care ne-a ocupat un an din prietenie.
Adoram sa te vad pentru 5 minute in statie cat asteptai masina sa te duci la liceu, nu-mi vine sa cred cum in doar 300 de secunde ne spuneam tot ce am facut in saptamana aia..
Adoram sa vad cum ma intampini cu un zambet " pana la urechi " ,cum ma faceai sa ma simt bine de fiecare data cand totul imi mergea prost..
Cum imi dadeai sfaturi tampite,dar care acum capata un sens.. Cum mereu imi spuneai sa astept , ca lucrurile bune vin de la sine,dar mai tarziu.. Si au venit,dar tu ai plecat cand totul devenea real pentru mine.
Asteptarea asta ma "ucide" , cat sa te mai astept?
Mi-e dor sa dorm la tine, mi-e dor sa-mi gatesti, mi-e dor sa ne plimbam, mi-e dor de tot..
Mania ta pentru poze, de ce mi-ai lasat doar una ca amintire? De ce nu te-ai gandit ca o sa iti duc dorul si o sa vreau sa te vad zilnic?
   ..stii ca aici zilele trec de parca sunt ani ? ca au trecut doar 4 luni si e ca si cum nu se mai termina ..un infinit de dor, un infinit de asteptare ?
Am atatea sa scriu,dar nu mai am putere, inca sper sa fie o farsa de prost gust,si tu sa fii acolo, sa ma astepti cum o faceai de fiecare data cand intarziam..

un infinit de chin, un infinit cat sa te iubesc in continuare si sa ma gandesc la tine in fiecare zi.

duminică, 19 august 2012

Tonight I can write the saddest lines.


Tonight I can write the saddest lines.
Write,for example, ‘The night is shattered and the blue stars shiver in the distance.’
The night wind revolves in the sky and sings.
Tonight I can write the saddest lines.
I loved her,and sometimes she loved me too.
Through nights like this one I held her in my arms.
I kissed her again and again under the endless sky.
She loved me,sometimes I loved her too.
How could one not have loved her great still eyes.
Tonight I can write the saddest lines.
To think that I do not have her.To feel that I have lost her.
To hear the immense night, still more immense without her.
And the verse falls to the soul like dew to the pasture.
What does it matter that my love could not keep her.
The night is shattered and she is not with me.
This is all. In the distance someone is singing.In the distance.
My soul is not satisfied that it has lost her.
My sight searches for her as though to go to her.
My heart looks for her,and she is not with me.
The same night whitening the same trees.
We, of that time, are no longer the same.
I no longer love her, that’s certain,but how I loved her.
My voice tried to find the wind to touch her hearing.
Another’s . She will be another’s. Like my kisses before.
Her voice. Her bright body. Her infinite eyes.
I no longer love her, that’s certain,but maybe I love her.
Love is so short, forgetting is so long.
Because through nights like this one I held her in my arms
 my soul is not satisfied that it has lost her.
Though this be the last pain that she makes me suffer
and these the last verses that I write for her.


Tonight I can write the saddest lines.
-Pablo Neruda (july 12,1904-september 23,1973)

vineri, 3 august 2012

"Daca am crezut ca vocea sa e superba in felul in care ma inclesteaza in tacerea ei, daca am crezut ca atingerea sa este incredibila in felul in care imi aduce la viata pielea, ei bine, felul in care saruta este nepamantean. Si, cu toate ca nu sunt chiar o experta, sarutand numai cativa baieti inainte, totusi pot sa pariez ca un sarut ca acesta, un sarut atat de desavarsit si extraordinar, este ceva ce se intampla numai odata in viata."

miercuri, 1 august 2012

Are you alive?Show me you're human..


Something from the past is holding me back… something that I try so hard to forget..
     And I’m falling again..
I can’t stop the voices wishpering in my head,loving you torments me,always makes me feel sad.
But I love you,again and again !
So,just run from me, ‘cause I can’t run from you..
Your words always confused me and I can’t understand..
Do you love me too or you’re just playing a game ?
And I’m crying , again and again..
Why couldn’t you tell me everything that you feel?
Should I keep tryin’ or should I stop here?
And I’m screamin’ again.. and again..

miercuri, 23 mai 2012

the day that never comes.


Ploua torential , ar vrea sa alerge prin ploaie ca un copil ce se bucura de primul curcubeu vazut .. Si-ar dori o iubire profunda si infinita .
Nu stie ce vrea de la viata ei, ar vrea sa stea pur si simplu intr-un loc retras unde nimeni si nimic nu o va dezamagi , vede lucrurile altfel ..
Nu are incredere in nimeni , si ii este bine. Nimeni nu o va rani ca altadata ..
Sentimentele adolescentine sunt atat de complexe si de infioratoare. E nevoie de un minut ca sa te iubeasca o viata intreaga , e nevoie de cateva secunde sa te urasca o viata intreaga.. Crede in visele ei, nu ii pare rau ..
Ii este greu sa lase in urma sentimente , ganduri , amintiri..
Cerul parca se rupe in mii de nori , totul capata un sens , nu ar fi vrut sa pleci , nu ar fi vrut sa ramai cu intrebari fara raspunsuri , norii dispar ..

luni, 20 februarie 2012

love you darling.


Si stiu ca nu e 12 noaptea,mai e o ora si 40 de minute pana atunci,dar vreau sa fiu prima care iti zice un La multi anii plin de iubire, fericire si sinceritate. Si chiar daca ne-am comportat ca niste copile nu acum mult timp, sa stii ca esti in inima mea orice ar fi, si ca te voi iubi si atunci cand vom fi departe una de alta. Defapt , ce prostii zic,ne inrudim !
Iti doresc o iubire superba , si o relatie perfecta si roz, sii sa stii ca il bat pe Ducu daca nu se poarta frumos cu tine . si sunt burlaca in continuare, deci inca iti apartin .
La multi ani inca o data si iti doresc 18 anisori perfecti ! chiar daca acum iti iei amenzi mai usor, poti intra la pedofilie, poti sa fi bagata la inchisoare, vei munci, dar e oke:* sunt langa tine oricum ! te iubesc ! <3

joi, 14 iulie 2011

Si ma gandeam ca nimic nu este la fel .. Ca niciun apus nu este identic cu cel de ieri, si nici cu cel de maine . As fi vrut sa scriu postarea asta la 5 dimineata, dar m-am bagat la loc in pat ,sperand sa ma trezesc cu aceleasi ganduri.
Mi-am amintit de persoanele pierdute, de sentimentele risipite , si de sperantele mele, si ale lor.
M-am gandit la cei care m-au iubit si i-am lasat sa plece, m-am gandit la cei care i-am iubit si m-au lasat sa plec.. M-am gandit la copilaria mea , si la visurile mele..
Am crescut, m-am maturizat , si vad cu tristete ca lucrurile nu mai sunt la fel ca inainte.
Lumea s-a schimbat, sentimentele au disparut si respectul de sine nu  mai este prezent in niciunul..
Ne punem mii de intrebari,dar la niciuna nu stim sa ne raspundem desi stim deja adevarul..

marți, 12 iulie 2011

Uhm, m-am intors !
Ce-i drept nu am mai scris demult.. Nici macar nu am mai intrat pe blog, sa vad ce si acum,pana acum o ora, cand am mai descoperit cateva bloguri , cateva sentimente ascunse , si caaam atat.
Am trecut prin atatea in perioada asta , si wow , tot nu imi vine sa cred ca asa de brusc.
Totul imi merge bine, sunt fericita [cred] , ma distrez cu prietenii , rad si ma prostesc cu tata.. [imi era dor de el.. nu l-am mai vazut de foarte mult timp, si dupa atataaa timp azi ma duc la el ! Abia astept sa il vad, si sa imi vad si sora ]
Asa.. Am fost la B`ESTFEST !! A fost genial ! La Pendulum m-am deslantuit, dupa am stat linistita la un dnb lesinat ..
Evident am dat-o si in bara.. ca de fiecare data. Am avut super norocul sa raman singura la presei,fara bani indeajuns de taxi , la ora 2 noaptea . Am sunat cateva persoane , in cele din urma un vechi prieten a venit si m-a luat, timpul in care l-am asteptat am inceput sa glumesc cu politistii de acolo si sa dansez un dnb in statie. Lumea ar fi crezut ca sunt nebuna ! Ce-i drept nu mi-a venit sa cred ca cel care mi-a sarit in ajutor cand am avut nevoie a fost un amic cu care nu mai vorbisem de luuuuni intregi . Asta inseamna prieten adevarat ! Sa aibe sentimente pentru tine ,chiar daca nu v-ati mai vazut.
Incep sa abereeez si sa povestesc prea multe, mai bine trec la lucruri mai interesanteee.
A, si  Teo, tot pun eu o poza cu tinee cand te strambi ! Te pupicesc , si imi cer scuze ca nu am mai venit la Bon Jovi ,desi ii ador.

vineri, 8 aprilie 2011

Runaway..

Noapte
O noapte bezmetica
În care furtuna
A strigat si-a plâns,
O noapte fara luna,
Fara nicio stea,
Fara privirea ta…

Doar sloiuri reci
De valuri moarte
Grabindu-se la mal
Salbatice si seci...

Întors pe dos
Sufletul meu
Nu suferea frumos.

Asteptând, crezând ca vii,
Sperând ca fulgerul
Te va gasi
Macar pâna în zori de zi...

Bezmetica noapte!
Fotografii
Privesc fotografii
Si retraiesc secunda
În care timpul s-a oprit
În vesnicii.

Momente din trecut,
Eternitati,
Pe care le-am pierdut
În nestiut…

…cu fiinte care-au fost
Si nu mai sunt...
Cu fericiri pe care le-am uitat de mult…

Fotografii, privesc fotografii
Iar zâmbetul de-atunci îmi sterge lacrima
Ce-a încoltit la margine de gând...

Si-mi reaprinde dorul de a-i regasi pe toti
Pe care i-am pierdut…
Fotografii…

miercuri, 22 decembrie 2010

Gand.

Sa ma gandesc mai bine la ce am realizat pana acum in viata mea. Cred ca sunt destule. Si totusi,vine Craciunul. Cadouri,sentimente puternice,familie,prieteni si persoana iubita.
Desi nu am spiritul sarbatorilor in mine si nu am stiut niciodata sa imi petrec timpul cu familia,anul acesta vreau sa fie ceva diferit . Vreau sa ma impart pentru fiecare.
Vreau sa stau cu prietenii, adevaratii prieteni. Vreau sa stau cu acei amici pentru a le arata ca sunt mai mult decat par. Vreau sa stau cu mama.. sa ma apropi de ea ,sa ii spun cat de mult o iubesc desi nu ii arat asta niciodata. Vreau sa stau cu tata,si cu sora mea vitrega ,sa o vad cum incearca sa faca primii pasi si cum zambeste cand ma vede. Vreau sa iubesc si sa ofer sansa celor care au stat in umbra mea numai ca sa ma priveasca.
Cam multe idealuri,si nici nu cred ca le-as face fata deoarece sunt poate mult prea indiferenta.
Mie nu imi pasa daca maine cineva nu isi indeplineste o dorinta,dar in schimb imi pasa daca acesta sufera din cauza cuiva.
Vreau sa fiu aproape de acele persoane care mi-au dovedit de multe ori ca sunt cu adevarat niste oameni deosebiti.
Vreau sa stau cu persoanele care m-au facut sa sufar,numai ca sa le arat ca spre suferinta daruita ,un zambet larg este pe buzele mele.
Vreau sa iert greselile multora si in acelasi timp sa ma iert pe mine. Sa imi iert gandurile care ma fac sa ma comport urat cu oamenii din jurul meu fara sa imi pese ca ii ranesc. Sa imi iert prostiile facute involuntar sau intentionat..
Sunt mai puternica. Sunt altcineva.
M-am schimbat poate mult prea mult si nu realizez.

vineri, 17 decembrie 2010

If I were a boy.

Daca as fi barbat,n-as iubi o femeie pentru felul in care arata,ci pentru felul ei de-a fi.

M-as uita intr-una la ea,si nu pentru ca stie ca ma uit,ci pentru faptul ca incearca sa treaca neobservata. M-as uita la frumusetea ei si la faptul ca atunci cand rade,o face cu blandete. M-as uita pentru ca nu isi arunca hainele cat mai departe de ea,ci pentru ca este intotdeauna aranjata.

I-as urma pasii,nu pentru ca m-a vazut si si-a dat seama ca am un interes,ci pentru faptul ca ma refuza rece,insemnand ca nu se lasa agatata pe strada.

Daca as vedea-o pentru a doua oara,as privi-o pentru felul in care are acel zambet inocent pe fata ,si pentru felul in care isi da parul dupa ureche ,imaginandu-mi ca de acolo as putea sa o sarut si sa ma joc cu firele ei de par.

As iubi-o pentru ca nu e hotarata,dar este dura si dulce in acelasi timp.

Daca as intalni-o in club,m-as gandi pervers la ea. Daca ar sta cu tigara in mana si cu paharul plin de vodca,m-as gandi ca ar fi o partida dementa de sex.

Daca ar fi in statie,primul lucru care l-as face ar fi sa ma uit la rabdarea ei cand autobuzul nu vine.

Cu siguranta i-as duce lipsa in momentul in care as simti parfumul ei discret. In momentul in care mi-as aminti privirea ei goala,dar plina de sperante.

As iubi-o pentru inocenta si naivitatea ei. As iubi-o pentru aroganta si falsitatea ei. As iubi-o pentru zambetul care mi-l daruieste,si pentru imbratisarile calde primite.

As iubi-o pentru ca e ea.

joi, 16 decembrie 2010

Niste raspunsuri.


1. Cand ai simtit ca parintii tai au fost cu adevarat mandri de tine ?

-Well, au fost multe momente in care au fost mandri de mine. Nu am un anumit detaliu in minte.

2. Pe cine ai dezamagit cel mai tare ?

-Am dezamagit extrem de multe persoane,dar cel mai mult cred ca pe mama.

3. Care este cel mai frumos vis care l-ai pierdut pe drum?

- A thousand dreams I still believe..

4. La ce esti cel mai bun,ce stii sa faci mai bine decat toti oamenii pe care-i cunosti personal?

-Poate felul meu de a fi, prietenos,dar arogant in acelasi timp.

5. Pentru cine ai avut un sentiment puternic ?

-Sentimente puternice am pentru multe persoane,dar cea mai recenta a fost o persoana anume de care nu as vrea sa scriu aici.

6. Ce functioneaza cel mai putin bine in relatia ta cu prietenii ?

-Punctualitatea.

7. Ce crezi ca e cel mai enervant la tine,in ochii celor dragi?

- Poate ca sunt prea naiva unoeri.

8. Care a fost cel mai erotic moment din viata ta?

-Cu siguranta la un party.

9. Care e lucrul cel mai groaznic pe care l-ai face pentru bani?

-Nu as face nimic care sa imi distruga demnitatea.

10. Care crezi ca e cea mai importanta calitate care ai mostenit-o de la parintii tai?

-Faptul ca am invatat sa trec peste lucrurile triste din viata mea cu capul sus.

11. Cand simti ca ai fost fericita din plin pana acum?

-Vara asta. Si putin in ultimele 2 luni.

12. Care e cel mai prost om pe care il cunosti ?

-Sunt destui, nu numai unul.

13. Care e sunetul care te enerveaza cel mai tare?

-Ticaitul unui ceas.

14. La ce eveniment de pana acum ai fost cea mai emotionata?

-Botezul surorii mele vitrege, m-a emotionat extrem de mult cand am vazut ca nu plange si e atat de firava.

15. Care ar fi singurul lucru pe care ti-ar placea sa-l furi ( fiind singura sansa de a-l avea) ?
-As fura niste sentimente. In niciun caz ceva material.

16. Care a fost cel mai stanjenitor moment de pana acum ?

-Ziua in care am cazut din tribuna la un meci de fotbal in Cupa Scolii. Erau clasele de-a 10 a si de-a 12a acolo. Eram in fusta,si in perioada aceea treapta unei tribune era putin rupta,nu eram atenta si am cazut.. Toti cei de acolo cunoscandu-ma nu s-au putut abtine sa nu rada. A fost naspa,dar oke in acelasi timp. Imi crescuse popularitatea.=))

17. In fata cui te simti cel mai pierdut,emotionat,blocat?

-Acum nu prea ma mai simt asa. Poate ca atunci cand simti niste " fluturasi in stomac" pentru cineva anume nu mai sti ce sa spui. Din pacate m-am detasat de multe lucruri si de multi oameni.

18. Cand ti-a fost cel mai greu sa spui adevarul?

-Atunci cand a trebuit sa imi recunosc o greseala.

19. Ce ai vrea sa schimbi cel mai tare la tine ?

-Inocenta. Si felul meu copilaros.

20. Cu cine vorbesti cel mai des despre sex ?

-Cu siguranta cu matusa mea.

21. Care e cea mai proasta scuza care ai folosit-o vreodata?

-" Mi-a venit, nu mai pot sta ! " =)) de fel spun adevarul,dar atunci nu stiam cum sa ma scot.

22. Ce nu i-ai putea ierta niciodata persoanei pe care o iubesti?

-Infidelitatea. Sau faptul ca si-ar bate joc.

23. Care a fost jucaria ta preferata in copilarie?

-Un ursulet pe care il am si acum.

24. Pe cine te bazezi daca ti se intampla o nenorocire?

-Pe prieteni nu te poti baza, deci aici intervine cuvantul : mama . [sau tata]

25. Care a fost cel mai bun sfat pe care nu l-ai urmat ?

-" Alina: in sufletul tau esti goala Alexandra,nu ai parte de iubire. E ceva superficial de care te agati aiurea. Mai bine cauta pe cineva care sa te aprecieze la adevarata ta valoare. Pentru ca meriti mult mai mult. " [ regret ca nu am ascultat si m-am jucat cu focul.]

26. Pe cine simti cel mai tare nevoia sa–l protejezi?

-Sora mea vitrega. Desi nu am motive sa am grija de ea,cu siguranta as face orice ca ea sa fie fericita.

27. Care e domeniul despre care ai vrea sa stii cel mai mult?

-Cinematografie. [Specialitatea liceului meu de altfel.]

28. Cine-ti lipseste cel mai tare in acest moment ?

-E ceva personal. Sex opus oricum.

29. In ce privinta crezi ca esti cel mai putin inteles ?

-Faptul ca desi ma port ca un copil,nu sunt asa.

30. Care e cel mai frumos cuvant in limba ta?

-Sinceritate. [ as avea nevoie de acest cuvant in fiecare moment]

31. Unde te simti cel mai in siguranta?

- " your home is where your heart beats faster."

32. Care a fost cel mai frumos compliment care ti-a fost facut pana acum?

-Destule. Dar unul dintre ele a fost unul sincer,din suflet. " Esti dulce,si imi place ca stii sa apreciezi pe cineva atunci cand ai."

33.Care e persoana care te face sa razi,sa te simti relaxata?

-Sunt multe.

34. Cine te-a influentat cel mai mult pana acum?

-Anturajul. Si eu in mare parte.

35. Care a fost primul tau vis implinit?

-Sa iau locul I la cea mai buna coregrafie. [asta se intampla pe la varsta de 10 ani,pe cand eram la dansuri.]

36. In ce an al vietii tale ai simtit ca te-ai schimbat cel mai mult?

-Cu siguranta anul acesta, de cand am inceput liceul.

37. Care a fost cel mai indraznet lucru pe care l-ai facut cu o persoana de acelasi sex?

-Indraznet nu pot spune. Dar sarutari si atingeri in public da.

38. Ce inventie din acest secol crezi ca are cel mai mare impact in viata ta?

-Facebook'ul. Blog'ul. Messenger'ul.

39. Care a fost cel mai romantic moment de pana acum?

-Am alergat prin frunze, ne-am imbratisat si nu mai vroia sa-mi dea drumul,mi-a spus ca ma adora si apoi m-a incalzit in timp ce soarele apunea putin cate putin si lumea pleca din parc. Muzica unor idieni se auzea in ecou si ma tinea in brate,stand cu ochii inchisi pe pieptul lui. [31-10-2010 ;cat mi-ai fost de drag.]

40. Ce simti in momentul de fata? Ce sentimente ai?

-Resentimente.Ura.Dragoste.Regrete.

joi, 9 decembrie 2010

I'm like u,but so different.

Nimeni nu mai are demnitate ! Cu totii ne incalcam principiile si o luam razna..
Noi nu suntem decat niste adolescenti care nu vor altceva decat sa simta viata din “plin”.
Dar pana cand ?
Poate pana cand ne vom da seama ca ne-am distrus viitorul si ca nu mai este cale de intoarcere. Ne scufundam in vicii si anturaje nu tocmai bune. Si ne place !
“Tot ce este ilegal e bun.” Asta mi s-a zis de n ori , si deja am ajuns sa cred si eu in asta si sa incerc. Defapt, m-am lasat influentata de fiecare in parte. Desi am spus “ Nu” de cateva ori,in timp s-a transformat in “ Da,vreau si eu ! “
Poate ca am devenit ceva ce nu eram,sau poate ca am redevenit, sau poate ca am luat-o razna ..
Nu mai gandim asa cum o faceam candva si vrem tot mai mult. Nu mai vrem sa luptam pentru ceea ce vrem sa obtinem. Suntem dependenti de multe si ne place al naibii de mult.
Si poate ca varsta nu imi da oportunitatea sa spun atat de multe, desi am facut destul de multe prostii pana acum si am gresit de mii de ori,inca sunt acel copil care si-a pastrat acea demnitate de mult apusa la alte persoane.
Ne place sa ne trezim la ore tarzii si ne place sa nu “servim” scoala. Ne place sa facem fel de fel de nebunii numai ca sa avem ce povesti.. Cui sa povestim ?
La cat de mult ne pasa de sanatatea noastra,tind sa cred ca nu apucam nici 25 de ani.. Nu vom avea mostenitori si nici macar nu vom avea o viata implinita.
Vom sta pe acele banci, pe acele scari, in acele cluburi, in acele baruri si o vom duce bine pana cand corpul va ceda.
Eu nu ma caiesc pentru tot ce am trait si traiesc. Pentru ca imi place viata asa cum mi-o fac, si imi place sa stiu ca o duc bine si in acelasi timp imi pastrez picioarele pe pamant.
Dar ce se va intampla cu voi ?

marți, 7 decembrie 2010

Leann Rines feat Reba Mcentire - When you love someone like that

I think it was me
It must have been me
I guess I did something wrong
I tried to hard,I wanted to much
I guess that's why he's gone
I lost my pride,I falled and cried
I felt like a little kid
What's wrong with me I still can't believe
I did the things I did
I couldn't change him, he was gonna break my heart
I saw it coming, yeah I knew it from the start

When you love
When you love someone like that
When you give what you can't take back
When you love
With all your heart and soul
It's so hard to let it go

When you love someone like that

Girl it ain't right, it just ain't right
Don't tell yourself that it was you
You followed your heart, you gave it your best
There's nothing more you can do
Guys like him are like the wind
When you know is just to bad
They blow in and out again
And never know what they've had
Girl I can't tell you, he'll do the same to someone else
It ain't about you, so don't be so hard on yourself

Cause' we've all loved and lost..

luni, 22 noiembrie 2010

I remember.

Si imi amintesc oricat de mult tu ti-ai dorit sa nu o fac.
Ai fost un las si totusi ai incetat sa lupti. Si m-am gandit la tine,la mine,defapt la noi.
Traversez strada si observ ca lumea era diferita de-a ta. Meritai totul si nimic. Deschide ochii! Vezi ?.. a fost un vis. Visul in care tu m-ai inchis cand imi desfaceam aripile. Era total ciudat,era infiorator si mi-a fost teama..
Sentimentele au ajuns undeva unde nu ma gandeam ca vor ajunge.
Vreau sa simt iar valurile marii pe pielea fina..
Vreau sa simt iar stropii de ploaie care imi udau obrajii arsi de soare,sa simt vantul dandu-mi parul pe fata,sa simt cele mai dulci capsuni pe buzele lasate neatinse..
Vreau mai mult,tot mai mult. Este totul despre noi. Iti amintesti ?
Ea stie ca te iubeste. Tu nu stii. Ea vrea sa stii. Tu nu ai idee. Ea stie ca uiti. Tu ai uitat. Ea nu te mai vrea. Tu o vrei. Ea te iubeste. Tu nu. Si te minti.

duminică, 24 octombrie 2010

The last song.

Irosesti degeaba acel zambet. Stii ? E fals !
Nu te cred si cred ca nici tu nu te crezi.Suntem aici,stam fata in fata,in mijlocul unui parc pustiu. Auzim acelasi cantec,dar,dragule,eu nu te vreau cum nici tu nu ma vrei. Daca te-as face acum sa razi,banuiesc ca stii ca va fi ultimul meu strop de fericire daruit. Gandeste-te ca ar fi ultimul nostru cantec impreuna,si te asigur ca va fi unul bun. Mai bine salveaza ultimul cuvant zis si dispari !
Ah,devenise mai mult decat perfect si ireal acel moment. Dar tu l-ai stricat !
Asa cum ai stricat privirea inocenta a unei copile firave. M-ai facut sa urasc,si sa nu mai vreau pe nimeni in jurul meu. M-ai facut sa nu mai vreau sa rasara soarele pe cer si m-ai facut sa nu mai daruiesc ceva ce daruiam candva..
Pleaca ! Ai facut destul rau,nu crezi?
Te prefaci ca nu sti nimic,cand defapt sti totul. Ma minti si te minti singur in acelasi timp.
Uita-te la tine ! Nici tie nu iti vine sa crezi ce vorbesti,si mai ai si dorinta de a te crede.
Cand te gandesti ca puteam da mai mult de atat. As fi putut sa te fac sa ma iubesti si apoi sa te injunghi pe la spate asa cum faci tu acum cu mine. As putea sa iti descopar toate punctele sensibile si sa ma folosesc de ele pana imi cazi in genunchi si iti ceri iertare. As putea sa-ti fac atat de mult rau incat imi vei striga numele pentru ultima oara.
Tine minte ! Pentru ca te asigur ca nu ma vei uita. Nici pentru ce am fost nici pentru ce va fi sau ar fi fost..

miercuri, 20 octombrie 2010

I'm gonna miss your smile.

Stie ca nu esti singur.
Te rog,da-i drumul. Dispari !. Las-o sa plece. Si vrea sa sti ca nu s-ar mai intoarce.
Sunt simple cuvinte ce i-au ramas in minte.. Tinde sa creada ca nimic nu e asa cum vrem. Si atunci cand crezi ca zbori defapt cazi in abis si nu te mai poti ridica. Poate simti mirosul minciunilor tale,e greu sa ignori ironia si indiferenta unei persoane iubite.
Ai lovit-o asa cum nimeni nu reusise. Si acum tot ce ii ramane e sa numere zilele cu aroma de cafea petrecute cu tine.
Alearga,s-a nascut sa fuga de tot ce ii face rau. Acum a fost prinsa intr-o colivie si nu isi mai poate gasi visul . Credea ca si pe tine te-a pierdut la inceput,dar si-a dat seama ca nu are cum sa piarda ceva ce nu a avut.
Te viseaza si nu stie de ce soarele nu ii mai rasare la fereastra.
Las-o ! Tu vrei tot mai mult sa sufere. Te uraste ! Tu nu simti nici atat. Nu vrea sa te vada ! Tu vrei sa o vezi. Ea nu mai e cum era inainte ! Tu o vezi asa cum era.
Este o copila cu vise si sentimente. Sentimente ce nu le poate impartasi cu nimeni. Pentru ca tu ai facut-o sa nu mai vrea.

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Dar daca..

Si daca acea zi nu ar mai veni?
Daca persoanele mult iubite te fenteaza?
Si totusi..
Vreau marea inapoi. Vreau sa simt nisipul fierbinte sub talpile obosite de la atata mers in pustiu.
Imi doresc sa resimt stropii de ploaie pe obrajii arsi de soare.
Sa simt gustul celor mai dulci capsuni pe buzele care le-ai lasat neatinse.
Sa ma trezesc si sa vad cum soarele incet isi face aparitia si imi zambeste.
Sa alerg spre valurile reci si cristaline.
Sa inalt un zmeu si sa simt inocenta si sa am senzatia ca tot ce mi-am dorit se implineste si este acolo.. la locul potrivit.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Si acum realizez.

Soarele imi atinge fata trista si inmarmurita. Ploaia imi atinge buzele neclintite. Valurile vor sa ma fure si sa ma faca una cu marea..
Si ma gandeam la mine. Ma gandeam la greseli,la zambetele furate,la zambetele luate si la tot ce am facut. Am realizat ca daca nu ai langa tine persoanele mult iubite nu ai o zi buna,daca cineva nu iti spune : “ te iubesc” parca nu ai mai fi acolo. Esti totul pentru mine si stiu ca intr-o zi se va termina.
Vad rosu in fata mea.. nu inteleg,sunt furioasa si in acelasi timp vreau sa te iau in brate si sa iti spun “ Am gresit!” dar din pacate cuvintele refuza sa coopereze cu mine.
Dar acum e tarziu,e prea tarziu sa mi cer iertare si sa readuc zambetele furate.
Marea m-a luat de mult cu ea.. ma arunca unde vrea si nu am de gand sa ma impotrivesc. Las-o ! las-o sa ma duca departe. Poate vor uita de mine si cand ma voi intoarce isi vor da seama ca i-am iubit.
Incearca sa te gandesti la mine. Si la ceilalti. Sunt ca tine,sunt ca el,sunt ca ea.. sunt la fel,dar in acelasi timp sunt tare diferita. Eu imi doresc ceva ce nu tu nu vrei. Eu iubesc ceva ce tu urasti. Eu zambesc cand nu pot,dar tu imi furi si ultima farama de inocenta. Vreau sa te intorc. Tu imi ingheti zambetul. Tu ma faci sa ma simt pusiita si stiu ca e un vis. Numai ca nu imi doresc sa ma trezesc. Imi place sa simt durerea cu care te privesc. Imi place sa te vad cum imi razi ironic si imi faci reprosuri ..

vineri, 8 octombrie 2010

La multi aniii ♥


Draga Adina,

Sa spun un “ La multi ani!” oare ar fi de ajuns ? nu cred..
Daca as putea ti-as da o stea cadou, dar din pacate,este in zadar. Este ireal. Singurul lucru care ti-l pot darui este faptul ca atunci cand voi privi acea stea ma voi gandi la tine.
Este ceva ce imi vine din inima.. ceva ce ma face sa zambesc cand ma gandesc. Tu ma faci sa zambesc si esti o adevarata prietena,chiar daca.. nu exista “chiar daca” !
Ai mai crescut cu un anisor. Si acum esti majoraaaa:x. Te-ai mai maturizat. Iii ;x daca ar fi dupa mine as petrece inca 5 zile pentru asta.
Iti multumesc ca imi esti alaturi cand am nevoie si ca ma trezesti la realitate cand deja nu mai ating varful picioarelor pe pamant. Iti ador glumele,iti iubesc imbratisarile tale calduroase,si traiesc sa te aud spunandu-mi “ pitico”.
Poate crezi ca e ceva superficial.. din pacate nu e. chiar asta simt,desi pe langa asta mai simt si o stare de inghet  pt ca in camera mea este foarte frig..
Te-am facut sa asculti o melodie in continuu. Si tind sa cred ca ti-ai dat seama ca am facut asta ca sa iti arat ca tin la tine.:”>
Waa. Deci nu ai idee cat ma straduiesc sa spun chestiile astea,poate pentru ca nu vreau sa pic de proasta,pentru ca am niste sentimente,pentru ca ma faci sa zambesc.Chiar insemni ceva pentru mine si sa nu uiti ca Alexis e aici mereu.
Mersii ca mi-ai facut o impresie buna despre liceu,si ca sunt boboaca ta.
Iti urez bafta si mult noroc in tot ceea ce iti doresti sa faci.
Iti doresc sa iubesti. Sa simti. Sa vezi.
Iti doresc sa iubesti tot ce este in jurul tau..Iti doresc sa simti felul in care lumea te poate face mai buna..Si iti doresc sa vezi ceea ce nimeni nu poate vedea.
Si acum stii ce imi amintesc? Aha.. nu stii. :”>
Prima noastra conversatie pe mess,dar din pacate nu o mai am ca cineva [pe nume mama] a reinstalat windows’ul si eu nu mai am nimic in arhiva.:-l
Aha,nu stiam nimic de tine,ma crezi ca imi era si frica sa te bag in seama ?Dar totusi.. de atunci am tinut legatura si am vazut pe zi ce trece ca avem tot mai multe lucruri in comun.:”>
Esti superba si tin sa spun asta mereu.;;)
Ai niste prieteni adevarati langa tine si tine-i aproape de tine. >:D<
Poate e stupid ce am scris,dar pentru mine nu conteaza decat sa stiu ca in momentul in care citesti aceste randuri imi zambesti..
Deschide ochii ! sa nu uiti cine esti si sa nu te schimbi niciodata,pentru nimeni. Fii tu atunci cand trebuie, si fii altcineva atunci cand nu iti pasa. Zambeste atunci cand ai o zi proasta si razi atunci cand cineva nu vrea decat sa iti smulga un zambet de pe chipul tau. Zambeste-i acelui mim trist care nu stie cum sa iasa din cutia lui magica. Imbratiseaza persoanele care le iubesti si daruieste-le caldura. Stii? De asta avem noi nevoie,de iubire.
Tu esti persoana care merita mult mai mult decat are. Si poate daca te-am dezamagit vreodata,tot ce pot face acum este sa imi cer iertare.
Iti duc lipsa si nu vreau sa ma gandesc cum va fi cand tu vei termina liceul si eu voi ramane singura.
Cine imi va mai da bobarnace peste nas? Cine ma va mai lua in brate? Cine ma va mai striga Alexis? Cine..?
Iti multumesc si pentru ca m-ai “botezat” :”> .. ALEXIS ! este un nume superb.
Poate ca acum trebuie sa inchei. Si asta voi face,desi pun pariu ca maine cand voi deschide pc;ul voi vrea sa mai scriu ceva.
P.S: te iubesc :”>

sâmbătă, 19 iunie 2010

Gand.

Plec.Plec departe ca sa gasesc o zi mai buna.Poate maine voi zambi din toata inima.Trebuie sa incerc! Stiu ca pot trece peste asta.Sunt puternica si nimic nu ma poate opri.Nimic..
Azi.Ma trezesc si incerc sa zambesc.Reusesc cu greu dar am facut-o.
Maine voi zambi in deplina siguranta.
Au fost multe nopti senine,dar au ramas putine.Vor reveni mai greu ,dar stiu ca voi recupera.
Sunt razna,scriu tot ce imi trece prin cap si nu au nici un rost.Este ca un haos organizat
In siguranta pantecului unei nopti nesfarsite,descoperi ca intunericul poate aduce cu sine cea mai vie lumina. Stau in iarba rece si umeda cu melodia epica unei seri infinite.Cu privirea spre cerul plin de stele.Luna ma incalzeste.Simt un fior.As vrea acum sa ma trezesc intr-un loc unde nimeni nu ma poate vedea. Daca asa a fost scris intr-o carte,nu vreau sa rup paginile.Sunt zile cand stiu ca totul se va termina.Nu vreau sa uit momentele frumoase.Cantecul nostru.Il aud.Un sunet fin.Ah.Mi-am regasit sentimentul pierdut.Nu mai vreau sa il pierd.Ia-ma de mana.Si hai sa fugim !

marți, 8 iunie 2010

Inocenta deplina.

Simt cum vantul lin adie prin parul meu.Simt cum soarele fierbinte imi mangaie fata.Ating un fir de iarba si simt o inocenta deplina.Fiecare fir de iarba imi sopteste ca sunt acolo,la locul potrivit si ca totul este bine.
Sunt doar eu,eu si restul lumii.Eu si ecoul vantului.Aud soapte la ureche.Nu am inebunit! Este doar constiinta impacata.Este impacata pentru ca stie ca am iubit si iubesc.Este fericita ca tot ce fac,fac cu un rost in viata.Traiesc momentul si nu vreau sa ma gandesc la ziua de maine.Probabil daca m-as gandi cu siguranta as pierde ziua de azi.As vrea sa zic ca este cel mai dragut moment.Este intr-adevar,dar...Exista si un 'dar' ?.Din nefericire da.Nu ma simt asa de implinita.Tot ce imi vine in minte este momentul de fericire de care am avut parte.Ma bucur ca am simtit acel sentiment nevinovat de iubire.Ah...Iubirea..Oare o vom cunoaste cu adevarat ? Sau vom vedea decat cateva parti bune din ea? Vor fi parti si rele ce-i drept.Nu cred ca exista om care sa nu iubeasca atata timp cat exista frumusete pe aceasta lume.

Ar trebui sa ma gandesc la altceva...Da!
Vantul adie si imi aduce cu el un miros de trandafiri.Abia am inceput sa cunosc cu adevarat viata si ma bucur ca am vazut lucruri frumoase.Au fost si stari de ''agonie'' ce-i drept.Si au fost destule.Dar voi trece peste ele cu capul sus.
Este un loc protejat.Un loc in care ma pot refugia de lumea care ma urmareste.De tot.
La urma urmei in viata ramai cu amintirile.Si cu un prieten.Ma simt atat de copil.
Vreau sa traiesc din plin.Si am stat si m-am gandit ca daca ma voi razbuna pentru momentele de "agonie" voi fi fericita cateva secunde,cateva zile.Dar daca voi ierta voi fi fericita pe viata.Si asta imi doresc.Sa fiu fericita.Si sunt.! Nu pe deplin.Dar sunt.

Daca.

Daca as putea da timpul inapoi,primul lucru care l-as face ar fi sa indrept greselile facute fata de altii. Daca as putea sa imi cer iertare oamenilor carora le-am cauzat momente neplacute,as face-o imediat. Daca as putea spune din nou 'Te iubesc!' persoanelor dragi,dar acum nu mai sunt,as fi cea mai fericita. Daca nu te bucuri de viata si nu o pretuiesti practic nu o meriti.Cu bune si cu rele este viata ta. Daca fiecare om s-ar plange de o zi proasta la locul de munca,la scoala,in familie,in anturaj cred ca nu ar mai exista persoane puternice care sa lupte pentru a obtine ceva ce isi doreste cu adevarat. Daca vei vrea ca tot ce iti doresti sa vina ''pe tava'' ar insemna ca la prima ''abatere'' din drum sa renunti si sa nu lupti pentru acel ceva. Daca nu zambesti nu ai o zi buna.Numai zambind vei putea trece peste astfel de momente de 'agonie'. Daca ar fi cerul mereu senin,oare zilele noastre ar fi la fel? Daca toata lumea ar fi la fel ar insemna sa ne asemanam si sa nu mai fim originali,sa nu mai avem o personalitate a noastra si sa nu mai vrem sa iesim in evidenta pentru ca nu am avea cu ce. Daca nu vezi persoana iubita macar o secunda pe zi,fi sigur ca te vei simti groaznic. Trebuie sa incercam.Sa riscam.Sa iubim.Sa zambim.Sa radem.Sa imbratisam. Nu as putea sa spun "PA!" acestor lucruri si nici nu vreau.Ar fi mult prea usor sa treci pe langa o zi naspa fara sa te intrebi "Este oare aceasta zi o incercare?",si da ! Este o incercare fiecare zi care trece.Este o lupta intre bine si rau fiecare moment din viata ta. Asa ca lupta pentru viitorul tau.!

Te super-iubesc! ;x


O prietena buna.O colega buna.O persoana care merita tot ce-i mai bun pe lumea asta?
Culmea e ca o cunosc.
Ea este Irina.A venit anul trecut la noi in clasa,si de atunci mi-am dat seama ca am gasit persoana potrivita.
Ma ajuta de fiecare data.Si imi este alaturi.O iubesc!
Acum ne vom desparti...Pentru ca ea pleaca la un liceu.Si cand ma gandesc la toate momentele dragute.Parca imi doresc sa dau timpul inapoi si tot asa.
Daca as da timpul inapoi as indrepta toate greselile pe care le-am facut fata de ea.Si i-as spune "Te iubesc!" mereu.
Totul va fi bine! Sa nu uiti asta niciodata te rog.Cand vei ajunge intr-o stare de "agonie" sa iti amintesti de acele cuvinte si vei vedea ca vei zambi fara sa vrei.
Ma poti suna la orice ora.Voi fi aici.acolo. pentru tine.
Am spus prea putine lucruri,dar sunt de parere ca un simplu "Te iubesc!" te face mai puternic decat 1000 de cuvinte
Ai grija de tine si de inima ta !
Te iubesc!
Cu drag Flop.